sâmbătă, 29 mai 2010

ÎNTREBĂRI FRECVENTE DESPRE SFINȚI

Începând de astăzi voi încerca să răspund la unele întrebări mai frecvente despre sfinți:
1) Care este ordinea pentru a fi declarați sfinți, adică cum se devine slujitori ai lui Dumnezeu, venerabili, sfinți și fericiți?
2) Câți sfinți sunt în Biserica Catolică?
3) Cine poate deveni sfânt?
4) Toți sfinții au fost canonizați? De când există procedura canonizării?
5) Ce este Martyrologium Romanum?
6) De ce bisericile sunt dedicate sfinților?
7) De ce sunt atât de răspândite iconițele și imaginile sacre?
Să le luăm pe rând:
1) Care este ordinea pentru a fi declarați sfinți, adică cum se devine slujitori ai lui Dumnezeu, venerabili, sfinți și fericiți?

Sfântul, și tot ceea ce îl privește, trezește totdeauna o întrebare: cum poate fi sfânt? Ce anume are special? Cum de-a reușit?
Milioanele de pelerini care au mers pentru a-l venera pe papa Ioan Paul al II-lea când a murit sunt dovada cea mai elocventă. Au simțit că era și este un sfânt, iar papa Benedict al XVI-lea, autorizând începerea procesului de beatificare, a ascultat vocea Bisericii, vocea poporului lui Dumnezeu. Acesta este într-adevăr primul pas al drumului spre canonizare: Vox populi, faima de sfințenie.
Pentru a răspunde mai bine la această întrebare, ne vom ajuta tocmai de Ioan Paul al II-lea. Din 28 iunie 2005, atunci când a început procesul canonic pentru beatificarea și canonizarea lui, el se numește slujitor al lui Dumnezeu. Acesta este titlul pe care episcopul de origine al candidatului la cinstea altarelor (și pentru papa nu poate fi decât Roma) îi conferă, atunci când reține că există elemente fondate pentru a putea afirma că acesta a trăit încercând să se conformeze radical Evangheliei în acțiuni și cuvinte și - atât cât este cu putință să se intuiască - în gânduri și în sentimente. Dovada rezidă tocmai în acea faimă de sfințenie, despre care am amintit mai sus. Nu se întâmplă tuturor ca la moarte lume ca să scrie pe pancarte și să strige în cor: Santo subito (Imediat să fie declarat sfânt).
Odată încheiată severa investigație la nivel diecezan, mărturiile și documentele adunate în dieceza de origine sunt predate Congregației pentru cauzele sfinților. Aici, în așa numită investigație la nivel roman, un expert, numit relator, examinează și evaluează acel material și pregătește un dosar - numit Positio - în baza căreia cel puțin nouă teologi vor evalua dacă efectiv acel slujitor al lui Dumnezeu a trăit după Sf. Evanghelie în mod extraordinar. Dacă părerea teologilor este pozitivă, slujitorul lui Dumnezeu este supus judecății unei alte Comisii, alcătuită din episcopi și cardinali. Dacă și aceștia sunt de acord în a da o judecată pozitivă, slujitorul lui Dumnezeu este prezentat Papei, pentru ca acesta să-și de-a părerea definitivă. Declarând că acel slujitor al lui Dumnezeu a trăit cu intensitate extraordinară virtuțile creștine și că în jurul lui există o autentică faimă de sfințenie, Papa îl indică ca model cu autoritate de viață evanghelică. Din acest moment slujitorul lui Dumnezeu este numit venerabil, adică demn de a fi admirat și imitat, exemplu demn, pentru cel care vrea să corespundă propunerii pe care Dumnezeu o face fiecărui om: Fii sfânt, așa cum eu sunt sfânt.
Deci, titlul de slujitor al lui Dumnezeu este acordat la începutul procesului canonic de către episcopul locului, cel de venerabil este acordat de Papa la sfârșitul lungului itinerar descris mai sus. Din aceste moment se verifică dacă cel venerabil a făcut o minune, așa cum se spune în limbajul popular. În realitate, numai Dumnezeu face minuni: venerabilul mijlocește, pentru ca Dumnezeu să asculte rugăciunile celor care i s-au adresat pentru ca să se roage și el Tatălui pentru ca să facă un miracol. Verificând - printr-un proces la fel de sever - că este vorba de un miracol autentic, papa înscrie venerabilul în rândul fericiților, iar persoanele devote sau credincioșii din dieceza lui de origine pot să ceară mijlocirea lui cu încredere și să-l imite cu rodnicie. Atunci când fericitul va mai face cel puțin încă un miracol, Papa îl va proclama sfânt, adică îl va indica întregii Biserici ca un model de creștin la care ne putem adresa cu încredere. Trebuie să precizăm că martirii, în general, după titlul de venerabil devin direct sfinți, pentru că însuși martiriul este considerat un miracol. Va urma răspunsul la întrebarea: Câți sfinți sunt în Biserica Catolică?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial